Daca te intreaba cineva
Sa ii spui ca esti bine. Indiferent ce ai, ce iti trece prin cap. Daca te intreaba si a doua oara, te mai gandesti si ii raspunzi tot… bine. Daca intra-adevar este curios, va ma intreba inca o data si daca nu ii vei raspunde precis, va spune ca nu esti sincer si va cauta raspunsurile pe care si le doreste in alta parte.
Omul nu are capacitatea sa intre in sufletul altui om, iar daca el (considera la un moment dat) ca o are, nu o face sa dea de la el umbrela sub care stai atunci cand ploua, o face ca sa se laude cu sine sau ca sa iti duca mai departe suferinta la urechile altora. Daca te-ai nascut sa fii mama sau tata, esti dator cu grija fata de copilul tau. Dar chiar si asa, nu ii poti lua asupra ta incercarile si provocarile, consecintele alegerilor lui. Ramai cu grija si atat, poate un sfat bun din cand in cand, un ajutor limitat sau poate un ajutor esential.
Insa tot nu-i suficient. Cat sa ne cunoasca atat de bine cineva, incat sa ne poarte suferinta. Apoi, ni se tot pare ca oamenii sunt egoisti, ca au ceva cu noi sau …cu ei.
Trebuie sa continuam sa traim. Sa speram. Daca mai si visam, suntem salvati! Suntem pe cont propriu, indiferent de soarta, de alegeri, am mai scris. Si ca sa indepartam total nota de pesimism, viata iti ofera din cand cand cate o gura de fericire. Pentru gura aia, bem tot paharul, intotdeauna. Suntem singuri, suntem parasiti, suntem nedreptatiti, dar ce ofera fiecare pentru fiecare poate nu e chiar o umbrela atunci cand ploua, dar poate poate e un zambet de care ne amintim sau o incurajare.
Daca nimic nu ne convine, este poate pentru ca traim necorespunzator. Am aflat ca soarele incalzeste cel mai mult atunci cand ai inima deschisa, am descoperit ca si daca te ridici de unul singur, tot de unul singur te poti bucura. Am descoperit cat poate face iertarea, cat poate ierta, vorba aia! Sunt in continuare multe pe care nu le inteleg, dar dau o sansa potentialului viitor care imi poate da unele raspunsuri. Traiesc, ca sa vad ce se mai intampla. Am vazut ce poate face timpul cu multe si este suprinzator, cu-adevarat. Hai sa vedem ce-o mai fi, peste un an, peste 10!
Sa numaram anii unui copac si sa comparam vremurile care au fost cu cele ce vor veni. Sa nu incetam sa visam! Este cel mai important!
Sa ne facem prieteni noi, sa avem incredere ca uneori e bine si doar atat. Sa nu intoarcem binele pe toate partile si sa il lasam sa se manifeste dupa voia Lui, nu a noastra!