Au innebunit salcamii
O sa iasa sufletul din mine si noi toti.
Aia care il mai avem …INCA.
Inteleg mai multe decat crezi, dar e scumpa viata pe pamant. Hai sa facem sa fie bine, nu vrei? Eu pun de la mine, tu pui de la tine. Mai un zambet, mai o imbratisare. Mai o vorba buna! Ca asa-s prietenii.
Traim vremuri absurde, din nou. Oamenii nu mai sunt buni. Cu toate astea, ajutorul e pretios.
Nu ma las, cum s-ar spune. Sunt puternic! O sa fac bani, ploaie de bani. Sa dau la toata lumea. Banii chiar vorbesc, ii fac pe ceilalti sa zambeasca si sa accepte si compromisuri. E frumos cand e pe gratis. Dar nu ai incredere in ce e pe gratis.
Ne numaram fricile, dar viata ne surprinde. Ne face cu ochiul si zice: “vezi, daca n-ai avut rabdare. Inca putin de mai aveai si uite, ce frumos ar fi fost!”
Iubesc binele si ma alipesc de el. Pentru ca asa am fost lasati, cu constiinta. Omul, stapan peste toate si ultimul la bani. Niciodata nu e multumit. Ce creatura inumana!
Remember me
Cred ca in asta consta toata viata noastra: in a face in asa fel incat sa fim “amintiti”. Sa fim importanti, macar pentru cateva persoane, daca nu pentru lumea intreaga.
Mi se strange sufletul…
Si inima imi bate ca a unui porumbel lipsit de aparare.
Strange-ma de mana…macar atat.
Am atata nevoie de tine, straine.
Corpul meu se face mic, mic si mi se incetineste pasul.
Nu mai umblu prin credinta…
umblu prin vedere.
Si griul monoton
ma deprima.
Cerul devine prea sus,
eu doar un om imposibil de iubit.
Iubeste-ma inainte sa ma detest!
Stai cu mine, inainte sa ma urasc…
Priveste-ma inainte sa ma…uratesc.
Nu-mi place ce am devenit.
Mi-e frica de…mine.
De ceea ce sunt.
Incapabila sa ofer iubire.
Imprastii doar ura si frica.
Frica e molipsitoare.
Am emotii teribile!
Fereste-te de mine!
Inainte sa scot tot, sa arat tot, sa macin tot, sa vina furtuna si nimic sa nu mai ramana in urma mea.
Si pleaca, fugi de mine, fugi cat poti.
Sunt ca un arici cu cei mai ascutiti ghimpi, un copac uscat, secat, fara dorinta de viata.
Pleaca cat de departe poti si lasa-ma in neputinta mea, acum pana cand nu mi se duce si caldura ultimei maini.
Sufletul mi-a inghetat.
Mintea mea nu mai traieste in prezent de ani grei.
Totul devine greu pentru mine acum si mersul, si iubirea ta devine grea…
Nu mai cred nimic, nu am incredere in nimeni.
Stiu doar ca sunt tunet, sunt tot ce-ti poate face rau si te poate afecta. Emotiile mele pot distruge munti, gradini, imensitati si cele mai mari monumente posibile.
IATA-MA, TATA!
IATA-MA CE SUNT ACUM! Vreau doar sa fiu privita, nici macar inteleasa. Nu-mi trebuie intelegerea ta, inteleg tot si sunt un munte de suparare si supararea mea e mare. Tristetea doboara orice. Te rog, cat inca mai am farama de viata si caldura, fa sa nu o pierd!
UN pic de echilibru
Toata planeta sta intr-un echilibru. Este juramantul lui Dumnezeu facut cu oamenii: niciodata nu va mai aduce Potopul. Este curcubeul bunei sperante si al iubirii Lui fata de noi.
Este ceea ce ne ajuta, primul gand dimineata si ultimul gand la culcare. Este ceea ce ne linisteste.
Nu fi prea dur cu tine. Dar nici nu te mandri prea tare. Si corpul tau, tot intr-un echilibru trebuie sa functioneze.
Mi-e gandul doar la iubire si lucruri frumoase!
Nu vreau sa fac rau, vreau sa fac bine, sa fie bine!
Sa scriem o noua poveste, una mult mai frumoasa si mai durabila. Ce spuneti?
Azi :)
Incepe sa imi placa sa fac fapte bune!
E atat de linistitor Cerul. Unoeri putem vedea stele cazatoare.
E atat de frumoasa iubirea. Ne incalzeste inimile.
Abundenta de fapte bune. De zambete. De speranta.
Daruim din ce avem si vedem cu ceea ce suntem. Umblam prin credinta, nu prin vedere.
Nicio inima nu trebuie sa ramana singura.
Totul este de a darui. De a transmite energie buna, pozitiva. De a ierta. De a intelege. De a merge mai departe!
Sa numaram
Hai aici daca-ti place matematica. Sa “ne” numaram impreuna binecuvantarile si minusurile.
Nu sunt destule, dar parca nici putine. Satisfactiile si placerile! Pierderile si traumele… durerea…
Neputinta cat cantareste?
Dar tristetea?
2 kg de fericire va rog! Mai vin si maine sa cumpar.
Viata e dura. Cu cat stam mai mult in capul nostru, cu-atat ne lipsesc mai multe. Cu cat iesim de-acolo, cu-atat avem mai multe. E chestiune de imaginatie.
Sa incepem numaratoarea (de binecuvantari):
– 1. m-am nascut cu picioare si pot merge. Cine se mai bucura de mers cand avem masini si trotinete electrice? Dar mai tii minte de cate ori ai cazut pana ai inceput sa mergi? Greu, dar apoi atat de usor, de natural. Cel mai fericit om este copilul care alearga. Iti spun eu!
– 2. am deschis ochii si o noua zi apare in fata mea. Pe lista unei zile nu sunt taskuri, sunt arome, sunt momente, sunt intrebari si foarte multe raspunsuri. Vad, deci exist!
– 3. oamenii din viata, nu sunt multi, dar nici putini. Unii ne fac sa zambesc, de mare pret sunt cei ce pun balsam pe suflet. Fac rotitele sa mearga, stii? Ei sunt binecuvantari.
– 4. reusite de orice fel, orice satisfactie de o zi, orice realizare, ca ridici capul in loc sa-l pleci, ca o problema se rezolva, ca ai bani sa traiesti, ca esti viu si faci Pamantul sa se invarta alaturi de ceilalti.
– 5. cred ca mai poti pune si tu, nu?
– 6. tineretea e o mare bijuterie, e cea mai frumoasa si cea mai stralucitoare.
– 7. batranetea e un mare dar, este intelepciune, tacere si sfat bun, liniste si pace.
– 8. fiecare etapa a vietii este o bucurie in sine, fiecare moment are incarcatura lui si misterul lui. Trebuie doar sa numaram secundele in ras si bine.
– 9. fiinta, darul de a fi viu este cel mai de pret cadou pentru noi si orice semn vezi pe pielea ta si pe chipul tau sunt semne ale vietii din tine.
– 10. durerea e la schimb pe fericire, tristetea este pentru nevointa. Cu cat mai adanci, mai profunde, cu-atat mai curata si mai sanatoasa devine viata dupa.
Mai numaram?
Zi frumoasa, chico!
Ce ne lipseste
Stii sentimentul ala, ai tot ce iti doresti, dar parca iti lipseste ceva?
Eh aia vreau sa zic.
Lesin de…fericire
Eu am o vorba.
Poti fi bolnav de cancer, in faza terminala. Poti fi cel mai “ranit” om de pe planeta, poti avea cele mai mari dureri trupesti. Daca sufletul tau e plin de fericire, nimic nu mai conteaza. Important atunci cand ni se face si ne este rau, sa nu ne panicam. Ci sa ramanem impacati si linistiti…fara regrete.
Daca azi esti bine si maine rau, daca ai cruce de dus si un necaz mare, rabdarea este sfanta. Nimeni nu stie cand va fi ultima zi, cum va fi si ce va fi.
Ramane doar sa facem imposibilul, posibil si sa ne bucuram, cum si cand putem. Cum in copilarie nu aveam griji prea mari, nici acum nu ar trebui.
Nu trebuie sa ne pierdem mintile prin vietile altora. Mi-a placut una buna: singurul om cu care trebuie sa te compari este cel pe care il vezi in oglinda.
Azi e rau, maine mai bine, azi putem, maine nu. Asta e viata!
Merita sa te bucuri pentru ce iti ofera si sa cauti neincetat motive de bucurie.
Cred ca intotdeauna mai sunt multe de vazut si de descoperit. Sa nu ne pierdem entuziasmul, zic!
Suparat sunt Doamne, suparat
Aia e… multi suntem suparati. Dar niciodata nu am vazut Raul mai bine ca acum. Simt lovituri, chiar daca nu le vad. Simt palmpe, chiar daca nu sunt, simt critica chiar si unde nu e…
E prea mult rau in lume. Dar ce bine e cand te detasezi oleaca si reflectezi. Cum putem fi mai buni cu noi insine? Sa nu aruncam cu flacari si sageti in jur, sa pur si simplu… iertam.
M-am saturat de necunoscut. Vreau o moarte predictibila, dar pe ultima suta de metri. Ce inseamna asta? Sa nu mi vad ranile sufletului pe corp, sa nu mi vad greselile sufocandu-ma si maltratandu-ma.
ATUNCI CAND ESTI UN INGREG BINE DEFINIT, si mai ales, ATUNCI CAND ESTI ATAT DE BUN INCAT RAUL NU TE MAI AFECTEAZA, CI TE AJUTA…abia atunci poti avea ce de spus si poti avea urechi sa te asculte.
Cine stie ce e in sufletul omului? Stiu eu! STIU EU! EU CHIAR STIU!
E Dumnezeu. Si nu te intoarce cu spatele de parca nu iti pasa de EL. Stiu ca esti doar suparat, dar nimeni nu scapa fara de suferinta. Si in toata nebunia asta, nimeni nu scapa atat de nefericit incat sa-si ia zilele.
800,000 de sinucederi pe an. O simpla cifra.
SPERANTA.
RABDARE
Si acum cea mai mare dintre toate:
DRAGOSTEA
Sa arunce primul piatra
Atat am de zis:
Plangea o femeie, vazandu-l pe Iisus lovit purtandu-si crucea…
El i-a spus:
” Nu ma plange pe mine, femeie. Plange ce va veni. Daca ei rastignesc pe Fiul lui Dumnezeu, ce vor face cu cei care raman…”
Multe sunt aici… multe care doar se simt.
Daca noi nu credem in bine si miracole, daca ucidem sursa Binelui si a Luminii, ce se va intampla cu Lumea care ramane fara ea?
