Credințe

Comments (0) lavanderie

f121b6e800f30518046a74da8c8f497c

Nu știu dacă există limite atunci când vorbim de ceartă: aia la modul ăla în care fiecare își ține partea lui de dreptate și încearcă să își atace adversarul cu cele mai istețe și intuitive tactici.

Ofensiv și defensiv, ne certăm. De câte ori pe săptămână? De atâtea ori avem chef și nervi.

Alimentăm discuțiile, ridicăm tonul, ne apărăm prin calmul cu care ne exprimăm punctul de vedere, suntem mai tari pentru că avem argumente, dar ne calcă pe căpățână vorbele ascuțite ale celuilalt și ripostăm cu insulte inteligente, ne credem mai fraieri dacă lăsăm garda jos, încercăm și rolul împăcituitorului, abordăm tehnica empatiei, dar sărim ca arși la orice insultă necorespunzătoare stilului nostru de viață.

Am învățat carte, am terminat facultăți și mastere, am luat premii și am fost promovați la muncă, pentru ce? Să ne lăsăm călcați în picioare de niște…vaci? Nu, nu permitem, ripostăm, atacăm, usturăm, concluzionăm, nu lăsăm.
Ca în monologul unui rapper, ținem firul logic și ritmul apăsător, controlăm și ne simțim excelent după ce am învins discuția.

Am fost mai buni, le-am dat-o la coițe și le-am pleznit ceafa cu niște replici la care nici nu s-au gândit. Ne-a zis-o și el/ea urât un pic așa, dar am ieșit mai bine, zic. După, am vorbit și cu un coleg despre asta, m-am confesat și la maica’mea sau la cumnată’ miu, m-am agitat sunând aproape toți cunoscuții și povestindu-le cât de coios/coioasă am fost, dar a/al naibii și ăla/aia… dar și cum i-am dat-o rău la bot (la figurat vorbind, asta dacă am terminat gimnaziala și am depășit etapa mintală standard fără să trecem la fapte, decât imaginar vorbind).

În calcule matematice, o ceartă de maxim 45 de minute, o discuție cu un prieten pe subiectul ăsta 35 de minute, un telefon către un cunoscut 15 minute, pe aceeași temă, dezbaterea la o bere pentru săptămâna viitoare cel puțin 60 de minute, un subiect gata de reabordat în orice conversație posibilă până la 2 ore, cel puțin și până la urmă oricând și oriunde abordarea subiectului “ceartă” până când apare alta “ceartă””, asta ca te simți mai bine și să refulezi și tu cumva energia aia negativă acumulată.

Concluzia: prea mult timp dedicat acestui fapt și cam mult timp alocat consecințelor. Soluția? No more “ceartă”, pace tuturor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Vezi mai multe detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close