Ceva real
Incep cu pozele direct pentru ca ma grabesc. Nu stiu de ce nu incetinesc, mi-o iau gandurile inainte si dau pe-afara.
Eh, sunt aici… sunt aici si pentru tine. Cat si cum pot.
Doar ca sa nu uitam, grijile pierzatoare ” de suflete”, nu ne trebuie. Nu ne trebuie din astea. Nu, nu! Suntem baeti destepti, facem fata si fara alcool. Cu toate ca…o tuica fiarta. nu a facut rau la nimeni. :))
Ca sa stii ceva de la mine. Nu mai am incredere in nimeni. Si nici nu imi e frica de nimic. Ca sa o stii de la mine, in caz de ceva: ca te gandesti sa mi faci rau sau nici macar sa mi vrei binele sau simti ceva urma de invidie pe la tine prin suflet.
Nu am incredere in tine, nu am in nimeni. Asa ca orice faci sau zici, nu ma mai poate afecta. Sunt capabil sa inteleg si sa iert tot. Nici eu nu dudui de perfectiune. Era sa zic “nefericire”. Da, da… nu sunt atat de vulnerabil precum par.
Si-n plus. ce e cel mai important. Am o perioada in care simt sufletele. Va simt sufletele. Si mamicaaaaaa, nu-mi place deloc ce vad pe-acolo! Mai faceti nitica curatentie. Vine apocalipsa peste noi…
Mi-e frica de rautatea ta si de lipsa ta de putere…mi-e frica pentru ca, poti face rau altora si n-ai nicio putere. Dar altii nu stiu asta. Si le poti face rau. Mi-e frica pentru energia lumii, pentru ca am ramas foarte putini aici sau spre deloc…
O sa ma impun! Ca nu se poate asa!
“Oricum frigul nu m-a deranjat nicioadata!”