Pauza
Just imagine.
Te intalnesti cu tine, nu ai nicio bucurie in aceasta revedere si incepi analiza. Mai multa critica, observatii, nimic nu faci bine.
Nu stii cine esti, ti se pare ca nu ai devenit ceea ce trebuie. Nimic nu te face fericit. Ai uitat si de pasiuni, ce mai sunt si alea?
Suferinta sau poate doar putina tristete.
Tu pe un drum care nu duce nicaieri.
Zilele ti se scurg in van.
Nu ai ce sa-ti spui. Nici nu te admiri, nici nu te prea iubesti.
Nu vrei nici macar sa stii ce simti cu-adevarat. La ce te ajuta? Nu e usor sa ti rezolvi problemele emotionale…
Ti-e frica deja sa mai faci multe, sa iesi, sa evadezi, sa pleci intr-o aventura, sa faci ceva iesit din comun… E mai bine in bula ta, acasa. Criza de 35-40 de ani sau poate o etapa din 20…
Nu te simti deloc unic, deosebit. Esti doar un patratel din puzzle de 2,000,0000 de piese. Ce o sa fie nu te mai intereseaza, esti inert. Nu stii ce sa faci cu tine. Poate doar daca ai plange putin… poate doar atat.