Despre integritate
foto by Theo Gosselin
Aș scrie mult și des despre ce înseamnă să fii curat. Și nu mă refer la doctrine bisericești și nici la 4 dușuri pe zi sau la o casă fără firimituri pe jos și pete pe geamuri.
Aici vorbim despre discreția temperamentală și nivelul de toleranță la întâmplări și reacții neașteptate.
Este normal să ne enervam atunci când ceva nu ne iese (și nu mă refer la constipație, cu toate că și asta cauzează probleme), să aruncăm resturi pe jos pentru ca nu găsim un coș de gunoi pe aproape (în categorie intră și mucurile de tigară), să înjurăm o dată sau de câteva ori pe săptămână, să nu ne pese de unii oameni cu care interacționăm, să nu ne pese de regulile de politețe, pentru că oricum nimeni nu le respectă, să trăim într-un eden al plăcerilor și conversațiilor care se ridică în fumuri și trenduri din orice terasă din București.
Este ușor rău să cedezi în fața unui eșec, e și mai ușor să îți plângi de milă: “Ce zi nasoală, toate merg pe dos. M-a enervat unul rău de tot în trafic, s-a băgat în fața mea, ne-am certat o oră, să-mi bag picioarele!”
E lucru bine știut că mai bine de 80% dintre persoanele cu vârste între 17-45 nu dorm bine noaptea. O stare permanentă de bine și de împlinire cu tine însuți, duce la o liniște benefică corpului și minții, iar conștiința împăcată este cea mai buna pernă.
Ce adunăm pe parcursul unei zile, stări de rău și muncă fără pauze, tone de informații de reținut fără a cauta o oază de relaxare, dureri fizice spontane și grija altora la care ținem, imposibilitatea de a lua o decizie sau evenimente tragice și lista poate continua, toate în – corp – orează acest “eu” de care suntem responsabili și care ne responsabilizează.
Saturați de clișee și de “totul va fi bine” , căutăm soluții în orice descărcare de emoții. Și sunt perioade și perioade, pentru că uite așa, omul e făcut să nu aibă parte numai de bine și bun.
Știi faza aia când te întâlnești cu unu’ și îți spune că îi merge bine, că își iubește jobul, că în viața lui lucrurile încep să funcționeze. Dar nimenui nu îi vine în cap să întrebe: ” Dar până acum de ce nu a funcționat?” Și mai ales: ” Crezi că totul va rămane neschimbat?”
Nu vă dau răspunsuri, le găsiți tot prin…clișee.
PS: Și dacă țineți musai, răspund la fiecare comentariu concret. MOCA!