De neinteles…ce emotii ducem zi de zi…Traim fix pe dos. Iata: tot ce ne omoara, ne face sa ne simtim vii. Tot ce ne adanceste, ne aduce linistea. Tot ce ne sufoca, ne face sa zburam. Nu poti atinge culmi, fara sa simti macar putin ca mori. Pierdem nopti, traim vise. Pierdem din putere, ca sa capatam energie.
Nu ne-am irosi noaptea pe strazi si ziua pe trasee unice, daca inima nu ne-ar bate in piept mai puternic si mai cu sens. Nu am trai pe la alte usi si nu ne-am da peste cap, daca mintea ar fi suficient de incapatoare pentru explozii de entuziasm.
Si chiar nu am sparge gheata, daca spatiile care ne inconjoara, nu ar fi indeajuns sa ne gazduiasca visele!
De ce este insuficient cotindianul si de ce cautam neincetat o iesire din monotonia de zi cu zi?
