Ce emotii, mvai ce emotii…auzisem pe cineva care spunea ca pe langa disciplina de a scrie, are si grija fata de continut: citeste si reciteste textul pentru a edita si corecta, toate pentru a fi placut de public.
Eu nu scriu sa fiu pe plac, eu scriu doar pentru cine se prinde si prinde. Scriu personal si implicat, scriu fara secrete si cu toata disponibilitatea. Scriu pentru ca ASA respir.
Inainte, candva, atunci cand apare nostalgia, aveam tresarirea aceea incontrolabila: “Vai ce apus minunat”, “Vai ce bine pica lumina seara pe perete!” , ” Vai ce frumos…”
Toti iubitorii de frumos, aici pe receptie? Prezenti in viata reala? Sau visatori in alte vremuri?
Hai sa ne adunam impreuna, sa contruim fara sa pierdem, sa iubim fara sa ne impotrivim! Hai sa facem o lume mai frumoasa, pentru noi! Hai sa fie frumos!
