N-am decat
Am doar intuneric,
Ce slefuieste-n taina.
Mici, mari intreruperi,
De sunet si de teama.
Cat drag imi e pamantul
Si fantezie vie,
Asa ma lasa omul
Nestiutor de sine.
Vorbesc in energie,
Resimt ce este viu,
Culoare si iubire.
E tot ce vreau sa stiu.
Cand viata ma invata
sa fiu un om corect.
Dau garda jos pe fata.
Incetez sa repet.
Cu vantul la picioare,
Ma recastig mereu.
Am vreme dar ma doare
Ce Sus e Dumnezeu.
